Banca Națională a României, înființată în aprilie 1880, are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Însă rolul acestei instituții este mai complex, având funcții importante pe care le îndeplinește în beneficiul economiei locale.
Pe lângă politica monetară pe care BNR o gestionează, această instituție este implicată și în menținerea stabilității financiare a țării noastre. Acest rol este unul esențial într-o economie deschisă, așa cum este cea a României.
Stabilitatea financiară este considerată un bun public, o stare de fapt de care fiecare cetățean se bucură. Stabilitatea financiară a unui stat, precum și cea la nivel global, se referă la un sistem financiar solid, care poate face față șocurilor sau situațiilor neprevăzute. Dar o țară stabilă financiar va atrage și investitori, precum va încuraja și dezvoltarea afacerilor.
Astfel, fiecare cetățean beneficiază de un mediu economic stabil, în care își poate face planuri financiare pe termen scurt, mediu sau lung fără a avea grija fluctuațiilor care îi pot afecta viața, așa cum a fost în cazul pandemiei COVID-19.
Atunci când stabilitatea financiară a țării este asigurată, oamenii își pot accesa conturile din bănci, companiile pot face plăți, investitorii pot tranzacționa, iar băncile se pot refinanța. Cu alte cuvinte, viața rămâne așa cum o știm.
Care este rolul BNR în menținerea stabilității financiare din România?
BNR este atât o autoritate monetară, cât și prudențială. În ceea ce privește rolul său în stabilitatea financiară a țării, BNR este responsabilă cu identificarea riscurilor și vulnerabilităților prezente în sistemul financiar românesc.
Pe măsură ce sistemul financiar din România a devenit mai complex, BNR a început să colaboreze cu Guvernul și Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a asigura transparența și integritatea sistemului financiar local.
Încă din anul înființării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), în 2010, BNR a colaborat cu această instituție europeană care are rolul de a identifica riscurile sistemice și de a stabili politici pentru stabilitatea financiară la nivelul Uniunii.
Acest lucru se întâmplă deoarece, așa cum am observat în trecut, o criză economică prezentă într-o anumită regiune a lumii cuprinde în cele din urmă toate țările. Însă CERS, împreună cu BNR în cazul României, anticipează aceste riscuri și ia măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative ale unei astfel de situații.
Care sunt riscurile unei instabilități financiare?
Instabilitatea financiară poate duce la declinul economiei prin imposibilitatea de plată a celor cu credite la bănci, acest lucru atrăgând după sine scăderea valorii proprietăților pe care există ipoteci.
Un alt risc al instabilității financiare este acela al încetinirii creșterii economice prin scăderea cererii de bunuri, acest lucru ducând în final la concedieri de personal și chiar faliment în cazul companiilor din sectoarele afectate.
Vânzările masive de titluri de proprietate și a acțiunilor vor diminua capacitățile companiilor de a se finanța, ceea ce în final va încetini din nou creșterea economică.
Toate aceste riscuri sunt evaluate de către BNR, rolul său în stabilitatea financiară a țării continuând cu elaborarea politicilor care să diminueze aceste riscuri.