5 priorități pentru România în următorii 10 ani

Analistul financiar Iancu Guda subliniază importanța măsurilor curajoase ce trebuie adoptate fără întârziere de către Guvern pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Articolul original scris de Iancu Guda este aici.

Acesta menționează că viziunea limitată a obiectivelor pe termen scurt aduce, de fapt, falimentul țării pe termen lung.

Cu atât mai mult cu cât în România ultimilor 2 ani numărul companiilor active a scăzut, angajații din domeniul privat susțin din ce în ce mai greu segmentul susținut al populației (pensionarii și angajații la stat), iar majoritatea companiilor deținute de stat nu sunt doar ineficiente din punct de vedere financiar, ci înglobează bani publici anual fără nici un rezultat.

Iancu Guda vine cu 5 sugestii pentru ca dezvoltarea pe termen mediu și lung a țării să fie una sustenabilă, care să asigure un trai decent pentru toți membrii societății noastre.

1. Investițiile publice
Analistul subliniază că este nevoie de investiții publice adaptate la nevoile pieței. Acestea pot însemna adaptarea sistemului de învățământ la societatea de astăzi (introducerea materiilor noi, cum ar fi educația financiară) sau structurarea salariilor angajaților de stat (precum medicii) conform complexității muncii prestate, pentru a încuraja profesionalizarea.

2. Reducerea PNDL și creșterea absorbției fondurilor europene
În acest sens, Iancu Guda sugerează debirocratizarea și inițiativele de educare și consiliere pentru a face fondurile europene mai ușor de înțeles și obținut de către antreprenori.

3. Creșterea procentului de contribuție către pilonul II de pensie
Un raport al Comisiei Europene estimează că populația de peste 65 de ani din țara noastră va crește cu 40% față de populația activă până în 2060. Mai exact, în 2060 1 angajat va plăti pensiile a 4 pensionari.
Sistemul de solidaritate între generații nu este sustenabil în România, iar o soluție viabilă este creșterea procentului care merge către pilonul II de pensie.

4. Reforma în aparatul public
Dimensionarea numărului de angajați din aparatul public conform nivelului de încărcare, precum și modificarea grilelor de salarizare conform performanței sunt două dintre măsurile care vor eficientiza instituțiile publice.

În ultimii 5 ani, numărul angajaților din sistemul public a crescut cu 200.000 pe sold, însă în aproape nicio instituție acești angajați nu sunt evaluați conform criteriilor de performanță.

În plus, creșterea numărului de angajați din sistemul public pune presiune pe sistemul privat, mai exact pe angajații din privat care plătesc prin taxele la stat salariile primilor menționați.

5. Reducerea emigrării și creșterea natalității
Emigrarea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, este o situație dificilă cu care România se confruntă de cel puțin 5 ani. Pe lângă efectul depopulării țării (comparat ca număr de emigrări cu cel al statelor aflate în război), România a exportat un procent semnificativ de persoane specializate.

Acest lucru a dus la dezechilibrarea raportului dintre populația activă și segmentul susținut, dar și la o criză a specialiștilor în câmpul muncii.
Pentru a contracara efectele emigrării, se pot acorda facilități fiscale angajatorilor care repatriază românii.

Însă și natalitatea trebuie încurajată, pentru a combate efectul îmbătrânirii populației și dezechilibrele legate de plata pensiilor în viitor.
În acest sens, Iancu Guda sugerează oferirea de stimulente fiscale părinților, în funcție de numărul de copii.